Eșapament

Esapament

Sistemul de eşapament al fiecărei maşini este conceput pentru a reduce viteza gazelor provenite din arderile din motor si temperatura acestora. Puţini şoferi ştiu că sistemul de eşapament ajunge la temperatura normală de funcţionare după 5 kilometri de rulare, astfel că ambalările motorului şi călătoriile foarte scurte duc la coroziunea prematură a acestuia.

Ţeava de eşapament este un element cheie pentru buna funcţionare a autoturismului. Mulţi şoferi nu dau însă o prea mare importanţă acestei componente a maşinii, aflând apoi pe propriul buzunar ce înseamnă să mergi cu un sistem de eşapament defect chiar şi o perioadă scurtă de timp. ”Pe de o parte, eşapamentul permite controlarea nivelului de zgomot al vehiculului şi, pe de altă parte, limitarea emisiilor poluante. La aceasta se adaugă şi şocurile termice cauzate de succesiunea de porniri şi opriri frecvente ale motorului. Aceasta uzură duce în timp la apariţia unor zgomote stridente în timpul deplasărilor şi la găurirea ţevii de eşapament”

În prezent, sistemele de eşapament sunt compuse dintr-o mulţime de elemente scumpe. Cuprinde unul sau mai mulţi catalizatori, un senzor de oxigen, poate chiar şi o tobă de eşapament în doi timpi. Există chiar şi o ţeavă de eşapament care este proiectată pentru a purifica conductele de sub autovehicul, fiind concepută de multe ori sub forma unei ţevi duble de evacuare.

Cerințe legale

În majoritatea țărilor europene cerința legală de adâncime minimă a benzii de rulare la autoturisme este de 1,6 mm. Ca o indicație de uzură pentru consumator, există indicatori de uzură în principalele canale ale anvelopelor care ajung la nivel cu banda de rulare când adâncimea profilului ajunge la aproximativ 1,6 mm.

De luat totuși în considerare că în condiții de vreme ploioasă și înzăpezită condusul poate să fie afectat de adâncimea benzii de rulare, de designul profilului și de compusul din cauciuc al benzii de rulare a anvelopelor. Pe drumurile umede sau acoperite de zăpadă, performanța de frânare poate scădea progresiv odată cu adâncimea tot mai mică a benzii de rulare, iar riscul de acvaplanare poate să crească. Prin urmare, verificați-vă anvelopele în mod regulat, reduceți viteza pe drumurile umede și înzăpezite și luați în considerare înlocuirea anvelopelor în timp util.

Verificarea presiunii. Folosirea la presiunea nominală este foarte importantă pentru păstrarea duratei de viaţă a unei anvelope. Aceasta nu trebuie umflată prea mult (suprapresiune) şi nici prea puţin (subpresiune). În cartea tehnică a maşinii, sunt trecute datele referitoare la presiunea nominală recomandată de fabricant, iar valorile presiunii maxime admise sunt inscrise direct şi pe flancul anvelopei.

Măsurarea presiunii se face cu anvelopa în stare rece, înainte de plecarea în rulaj, inclusiv la roata de rezervă. Circulaţia cu presiune mai mare (suprapresiune) produce uzura suplimentară a benzii de rulare, amortizarea insuficientă a şocurilor produse de carosabil, o aderenţă scăzută şi distanţe de frânare mai mari ceea ce face automobilul mai greu de controlat. Rulajul cu presiune mai mică (subpresiune) face ca anvelopele să se uzeze mai repede şi mai mult, atât pe banda de rulare cât şi pe flancuri, scade randamentul tracţiunii şi creşte consumul de combustibil. Totodată creşte mult pericolul apariţiei penelor de cauciuc prin dezumflare.